Azza in concert la Bohemian Flow

Dupa doua saptamani de reptetitii, astazi va fi primul concert “adevarat” al trupei AZZA.
Vom canta cam o ora si un sfert – o ora jumatate, in Sibiu, la Bohemian Flow.
Din acest moment suntem “100 % functionali” putem fi contactati pentru concerte, puteti folosi pana una alta datele mele de contact (vezi sus)

Pun niste fotografii de la repetitii, si de la primul “mini – gig” de joia trecuta.

Am facut si cont de myspace, www.myspace.com/azzaband dati add acolo, e fain sa ai prieteni :-)

Gata, tac si pun poze…. sibienii, ne vedem diseara, da?

Primele inregistrari cu AZZA

Am inregistrat concertul de la Bohemian Flow.
Va pun cateva exemple, va rog frumos sa imi spuneti cum vi se pare, as aprecia foarte mult orice feedback.
P.S. Vedeti in 24 FUN :-)

CUVINTE

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

FOREIGN TONGUES

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

This is with drums solo :
TELL ME

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

IF I SHOULD STAY: 

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

mmm?
Semnat Luiza, Florin, Eddie, Marcel

AZZA la “Bohemian Flow”

De cateva zile sunt aici Luiza si Eddie, astazi a sosit si Marcel Moldovan.

AZZA, asa se numeste formatia. Better than ABBA. Si se va scrie asa, cu un Z intors, haha!
Un alt avantaj pe care l-am descoperit ulterior a fost ca fostii nostri colegi de la blAZZAj nu se vor mai putea prezenta niciodata fara sa ne rosteasca si numele nostru.
[/gluma]

Ne simtim foarte bine impreuna, si facem muzica faina.
Un mare “MULTUMESC” lui Mihai – patronul clubului “Bohemian Flow” din Piata Mica.
Ne-a oferit spatiu de repetitie, si tot sprijinul lui timp de doua saptamani in Sibiu. Asa ca noi stam si repetam fara sa avem alta grija.

Asa ca sibieni, noi suntem in fiecare zi incepand cu 10 – 11 dimineata pana la 7-8 seara la Bohemian Flow.

Colegii muzicieni din Sibiu pot sa vina pe la noi din cand in cand, ne-ar bucura sa ne vedem pe acolo :-)
Maine (Joi) vom avea prima noastra mica aparitie in fata publicului, sa va aratam ce am lucrat noi timp de 4 zile :-) Vom canta 4-5 piese in deschiderea la trupa rezidenta a clubului, care cu multa amabilitate si-au impartit timpul de repetitie cu noi.

Va tin la curent, promit :-)

Ce ziceti, cum suna AZZA?
AZZA, AZZA, AZZA
Gata, plec :-)

Marti

Mi-a ajuns contrabasul de la reparat. Santino Mascolo a facut treaba buna :-)

DSC_3209.JPG

Incerc sa vad daca pot sa il invat autodidact, ba mai mult, incerc sa vad daca se poate si fara arcus.
Toata lumea imi spune ca nu am sa ma descurc fara profesor, si fara sa studiez intonatia cu arcusul.
Va tin la curent :-)

Tatal meu a trecut zilele astea pe la mine, azi a plecat… Lumea moderna nu imi place, familia ar trebui sa ramana unita, nu asa… eu in Sibiu, mama in Bucuresti, tata in Germania. Cateodata ma intreb daca nu am fi fost toti mai fericiti daca ramaneam in Sibiu.
Tineti aproape, nu plec de langa voi :-)

Multumesc Proconsul!

Mi-au dat lacrimile la concert, asta inseamna ca ceva bun s-a intamplat toti anii astia. Colegi de la Proconsul, stiu ca imi cititi pe sestache blogul, asa ca va zic aici:

Va iubesc, si veti ramane intotdeauna in sufletul meu.

Va multumesc pentru toate toate lucrurile pe care le-am invatat de la voi, si impreuna cu voi (nu putine)

Va multumesc pentru rabdarea si prietenia pe care mi-ati aratat-o toti anii astia. Dumnezeu stie ca nu sunt cel mai  usor de inghitit om de pe planeta…

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

(Berti a incercat la concert totusi) :

DSC_3071.JPG

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Si imi cer scuze daca am generat sau alimentat tensiuni in perioada asta, adevarul este ca nu sunt nici cel mai diplomat om de pe planeta.

Felicitari James!!!!!

Am fost foarte foarte foarte placut surprins la concert. James Lascu, you rock!

Karcsi, ai fost fain ca de obicei, Berti, promit ca imi diversific solo-ul cu trupa urmatoare.

Stateam plin de emotie si ascultam piesa “de la rusi” Si vine Berti la urechea mea si imi zice:

Ba, vezi, aia ce cantai tu – BOOOM BOOOm BOOOOOOm!!!!. Vezi ce fain suna din fata? ” De la Ruuusi vine faaataaaaa!” Era sa lesin de ras. Si mi-a prins bine ;-)

Stiu, nu este cel mai coerent post al meu, dar – uite niste poze:

Warwick

warwick_title_logo

Un instrument muzical este mai mult decat o simpla unealta.  Toti cei care au dormit cu bassul in pat dupa ce l-au primit, stiu despre ce vorbesc :-) El devine in timp prelungirea artistului, si in final – o parte din el.

Asta este povestea unei lungi si frumoase prietenii intre mine si  Warwick.

Era acum 14 ani. Eu cantam deja de multisor cu bassul pe atunci, si eram in trupa ARCA din Timisoara.

Pe vremea aceea, era foarte greu sa gasesti instrumente bune in Romania. De fapt era greu sa gasesti instrumente in general…

Schimabsem deja peste 10 bassuri, dar intotdeauna vroiam unul mai bun, si mai bun… bassistii stiu cum e. Si oricum, fiecare bass pe care l-am avut avea cate o problema. Unul era stramb, altul facea tot felul de zgomote… Am avut la un moment dat un Fender, dar era scala mica, si nu suna cum vroiam eu…

Capacul l-a pus un Hohner (bun bass de altfel), care avea bazait ingrozitor de taste. Cum nu prea avea  cine sa ma ajute pe vremea aia, am incercat sa il repar eu. Cu pila pe taste. Nu trebuie sa va mai spun ca l-am distrus. Era singurul meu bass… si am ramas fara el.

Disperat i-am scris o scrisoare tatalui meu (nu era internet pe vremea aia, daca poti sa crezi asa ceva…) I-am zis ca nu mai pot, sunt disperat, am nevoie de un bass pe care sa ma pot baza. I-am zis ca vreau un bass Warwick. Daca stuart Zender de la Jamiroquai si Jake Bruce, Si John Entwistle cantau pe Warwick, inseamna ca erau bune si pentru mine :-)

Asa s-a intamplat ca taticul meu mi-a facut cadou primul meu bass adevarat, un Warwick Corvette Proline in 1995.

Am facut toti poze cu el, prima data tata in Germania:

P1010053.jpg

…. dupaia eu in Romania:

P1010052.jpg

si mai apoi si bunica mea :-)

P1010051.jpg

Eram foarte mandru de bassul meu, si aveam si de ce. Era un instrument foarte bun, si era unic in Romania, nu stiu sa mai fi avut cineva atunci Warwick. Lucru important pentru un increzut ca mine.

Cat a mai fost cantat bassul asta…

Chiar si piesa “Xbass” adica… tot albumul Blazzaj a fost tras cu el, si Stepan Project – Undeva in Europa – tot cu bassul asta l-am tras…

Desi acum pare poate copilaresc, sau tras de par, eu am simtit intotdeauna ca acest bass Warwick a fost parte din ” calatoria” mea muzicala, si ca succesul meu in mare parte se datoreaza si acelui bass. Nu intrebati de ce, asa simt eu. Cu siguranta multa vreme nu a stiut nimeni cum ma cheama, eram “ala cu Warwick”

Avea un sunet specific, marait, ma identificam cu acel sunet, ma completam cu el, era parte din mine, ma ajuta sa ma exprim, si chiar sa ma definesc ca si bassist.

Ca si la masini :-) Chiar si cei mai detasati oameni din punct de vedere material, in sinea lor recunosc ca masina pe care o conduc este  un “statement”. Chiar si bogatii care conduc masini mici si ieftine, arata prin asta ca sunt modesti…

In 2000 am avut nevoie de un bass cu 5 corzi. Am vazut un alt bass, si a trebuit sa vand Warwick-ul.

Povestea lunga…  am indragit acel bass la fel de mult – un Music Man pe care l-am poreclit “Tanase” L-am tinut si pe Tanase cativa ani.  Incepusem sa uit de Warwick… La un momet dat insa am simtit nevoia de un bass mai clar, mai articulat… In decurs de un an am fost in cautarea “bassului perfect”. Am hotarat sa nu mai iau din povesti si povestiri, asa ca am avut o tactica mai speciala. Pur si simplu cumparam bassul, il tineam o saptamana – doua, il testam la repetitii, il luam la concerte, si apoi il vindeam… sau nu. La un moment dat s-au strans ceva bassuri, aveam simultan vre-o 7 bassuri :-)

S-au nimerit si doua Warwick-uri printre ele, desi nu prea mai aveam chef de Warwick, haha. Acele bassuri s-au detasat categoric de restul turmei. A fost ca o intoarcere ACASA. Nu vreau sa va povestesc mai mult, ca sa nu par patetic si/sau libidinos :-)

Am uitat de celelalte bassuri imediat, si am inceput sa imi cumpar bassuri Warwick. Ce e frumos la Warwick este  ca poti sa iti faci unu instrument exact asa cum vrei tu, la comanda adica Custom Shop.

Acelea insa nu se puteau cumpara la  noi, pentru ca nu aveam un dealer Warwick, asa ca am scris un email la Warwick in Germania, sa cer detalii despre instrumentul visurilor mele.

Raspunsurile veneau “nemteste” incredibil de repede, de la o singura persoana, indiferent de ora la care scriam. Numele mi-a atras atentia: H.P. Wilfer…. de unde stiam eu numele asta? Am dat o cautare pe internet, si am aflat cu stupoare ca imi raspundea chiar patronul Warwick himself :-)

Din vorba in vorba, am ajuns sa povestim mai mult decat despre bassuri, i-am spus cine sunt, ce fac… L-am simpatizat din prima, un om foarte ocupat, cu un simt al umorului cam stangaci, si totusi foarte direct si comunicativ.

Neoficial am devenit endorser Warwick, avea foarte mare grija de mine, sa nu imi lipseasca nimic. Am primit instrumente sa le probez inainte de a cumpara, amplificatoare, corzi, O data mi s-a rupt o cheie intr-un accident, seara i-am spus, dupa doua zile imi suna postasul la usa cu cheia noua. M-am simtit ca un rege, nu numai ca aveam in spatele meu cele mai bune bassuri, dar simteam ca insasi compania Warwick ma sustine, ca eu sa nu am alta grija in afara de a canta.

Eram endorser neoficial, pentru ca trebuia sa existe un distrubuitor in tara ta ca sa fii oficial endorser. Si pentru ca nu era un reprezentant oficial Warwick in Romania, m-a intrebat daca nu vreau sa fiu eu. Sincer, propunerea m-a speriat putin, neavand nici cel mai mic contact cu “lumea biznisului” pana atunci.

Dar cum sa refuz … Am zis imediat Da :-) E interesant sa te pui in pozitia celui care vinde instrumente, pentru ca teoretic, era de partea cealalta a baricadei pentru mine, eu fiind muzician.

Totusi, a inceput sa imi faca mare placere, in primul rand pentru ca aveam acuma un motiv si mai intemeiat de a discuta continuu despre scule. Si apoi mi-au trecut multe bassuri prin mana, instrumente pe care nu le-as fi incercat altfel.

Nu in ultimul rand, bucuria pe care o vad pe fata unui bassist atunci cand pleaca cu instrumentul visurilor lui de la mine. Eu fac mai mult decat sa vand instrumente… ma implic. Cunosc foarte bine toate modelele, si ce se poate schimba in Custom Shop, si dupa discutii lungi telefonice recomand omului cel mai bun instrument pentru el. Este ca si cum i-as face eu acel instrument, asa ma bucura cand ii vad zambetul pe fata atunci cand pleaca de la mine cu bassul.

Existand deja un distribuitor in Romania (adica eu :-) ), Hans Peter Wilfer mi-a facut onoarea sa “oficieze” relatia noastra de endorsement.

http://www.warwick.de/modules/endorser/endorser.php?endorserID=579&katID=14569&cl=EN

Din 2007 sunt oficial endorser Warwick, si reprezint blazonul W cu mandrie :-)

Ba mai mult de atat, i-am prezentat si pe bunii mei prieteni – Alin Achim de la Cargo, si Adrian Ciuplea de la Vita de vie, care au devenit si ei endorseri oficiali.

Si uite asa, daca deschizi pagina de “Artists” de pe siteul oficial Warwick, primul care apare este Adi, iar mai jos  sunt si eu si Alin, in familia artistilor Warwick. Eu unul m-am emotionat cand am vazut cine mai este pe lista :-)

http://www.warwick.de/modules/endorser/endorser.php?REGION=INTERNATIONAL&katID=14569&cl=EN

Dupa alte cateva luni de stat mereu la povesti cu HP Wilfer, si-a dat seama ca, la fel ca si el, stau foarte mult timp online. Si atunci m-a intrebat daca nu vreau sa am grija de forumul international Warwick – http://forum.warwick.de

Asa am ajuns si administratorul si gazda  acelui forum, care este considerat una din cele mai placute si prietenoase comunitati bassistice de pe net.

Asa ca sa stiti, ca daca vreti sa aflati ceva despre Warwick, si intrati acolo pe forum, si cautati un “Warwick Specialist” tot de mine dati, asa ca mai bine ma intrebati in direct telefonic, sau pe email, sau pe xbass (datele sunt sus la contact). E mai usor in limba romana :-)

Acum ca m-am mutat la Sibiu, am sa ma ocup mai serios de Warwick in Romania… Inca ma gandesc daca sa imi fac un magazin fizic, sau doar online :-)

Ma atrage ideea sa stau la pravalie toata ziua, sa beau ceai, sa ascult muzica, si sa vorbesc cu basisti :-)

Oricum asta fac toata ziua… Toti timpul e cineva la mine, ba o lectie de bass, ba un setat de instrument…

Pfuiiii ce mesaj lung!

Dar a trebuit sa va povestesc si voua despre ceva ce imi ocupa o buna parte din viata mea :-)

Uite si o poza cu Mr Wilfer, facuta anul asta la Frankfurt:

DSC_1979.JPG

P.S. Era sa uit, bassul facut special pentru mine il gasiti aici:

http://www.warwick.de/modules/custom_shop/NewsCustomShop.php?newsID=1944&modell=Streamer&page=5&cl=EN

Baiatu’ lu tata!!!!!

0whitey

whitey 1

Mi-am luat contrabas, si video cu Luiza, Eddie si Marcel.

pasul 1- am cumparat deja un contrabas jerpelit, facut in 1960 la Reghin. Este mare, 4/4 sau 7/8
Pasul 2- (si a se nota ca nu imi convine) am dus contrabassul la celebrul lutier italian, care sta dupa colt :-) Santino Mascolo e numele lui, si vine din Milano:

Mi-a promis ca nu am sa imi recunosc contrabassul cel putin ca sunet si confort. La aspect nu ne bagam, pentru ca deja ma costa mai mult decat am dat pe contrabas.
pasul 3- am sa rog pe cineva sa ma invete notiuni de baza.
pasul 4 ma pun sa studiez niscai jazz
Sa speram ca voi ajunge chiar sa cant pe scena cu el, dar mai e mult pana atunci.
Sunt foaaarte entuziasmat :-)

Primesc cu bucurie orice sfaturi mi-ati putea da de la corzi, tehnica, si cum sa ma imbrac ca sa fiu in ton cu dulapu’
Si uite ce am cantat cu Luiza, Eddie si Marcel acum doua saptamani:

:-)

Vin la Bucuresti!!!

….  sa cant.

HA!

Ce credeati, ca o sa stau la Sibiu ca panselutele la iernat?

Aven 3- 4 zile de repetitii, sper sa fie suficient :-) (cine vrea sa ne ajute cu sala de repetitii, sa imi spuna, apreciez)

16 Iulie

Festival’39 -> http://www.festival39.com/indexframes.html

Asta e la Hanu lui Manuc

Luiza Zan – voce

Marcel Moldovan – tobe

Eddie Neumann – sax si alte minuni.

Io la bass, poza in coltu din driapta sus.

Asa o sa sune:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Avem intalnire?

Prima plimbare

Astazi , in sfarsit, am scos capul din barlog.

Uitati cateva poze :-)

Am auzit ca duminica se intalnesc bassistii din Sibiu intr-un club, dar nu am reusit astazi sa ajung. Promit sa merg Duminica viitoare.

Simt nevoia sa ma apuc din nou de studiu, sa invat lucruri noi, poate chiar si sa cant la alt instrument o perioada – pian sau chitara.

Ma simt bine :-)

Sunt la Sibiu

Pentru inceput, va cer iertare ca nu am scris in ultimile doua zile.

Este ora 00.00, acum m-am oprit din despachetat, si nu imi mai simt mainile si talpile :-)

Dar sunt fericit.

Am doua poze, din ziua mutarii pentru voi.

Aici Luca isi da seama ca frumusetea naturala nu este de ajuns, si incearca sa pozeze in poza. Va jur ca asa face, nu e o intamplare. Uitati-va si voi:

DSC_2738

Sia alta cu TIR-ul chiar inainte de a pleca:

DSC_2746

Gata, trebuie sa fug, am scris doar sa nu credeti ca am disparut.

Flo