Pian acustic sau Pian digital?

Există ideea preconcepută că un om care ia lecţii de pian trebuie să ţintească neapărat sus, să devină pianist de concert. Vorbind zilele astea cu un prieten, profesor de pian, el mi-a arătat că pianul este cel mai bun “vehicul” pentru a introduce un om în lumea muzicii, indiferent de vârstă. Este instrumentul pe care se învaţă şi înţelege cel mai uşor MUZICA.
Însă nu poţi învăţa un instrument dacă nu îl ai aproape. Instrumentul trebuie să fie la tine acasă, companionul tău, atunci când simţi tu că vrei să te apropii de el.
“Ce să îmi cumpăr?” mă întreabă oamenii. Pot să zic în primul rând ce să NU cumperi dacă vrei să înveţi pian: €“ şi anume o orgă normală. Claviatura este de două feluri, la fel şi tehnica de a cânta. Pianul este un instrument percusiv,“ degetul apasă prin cădere (lovire) clapele, acestea pun în mişcare un mecanism cu un ciocănel care loveşte corzile. Orga normală are clape uşoare, care opun rezistentă si revin cu ajutorul unui arc. Ele se apasă. Cine învaţă să cânte la orgă cu claviatură normală, nu va putea să cânte la pian. Rămân două opţiuni : pianul mecanic -“ adevărat, şi pianul digital. Există argumente pro şi contra pentru amândouă.

Pianul Acustic
Avantaje: Sunetul şi feelingul unui pian bun adevărat nu poate fi înlocuit în totalitate niciodată. Un instrument acustic are o viaţă a lui, el răspunde într-un fel magic, şi întoarce vibraţia spre cel care cântă, creandu-se o uniune perfectă. La un nivel foarte înalt, profesorii refuză să pregătească elevi care nu au posibilitatea să studieze pe un intrument acustic.
Dezavantaje:€“ Ocupă mult loc, este greu de trensportat. Este foarte pretenţios, trebuie să stea în temperatură şi umiditate constantă, departe de razele soarelui sau curent, etc. Trebuie să fie constant întreţinut, în principiu trebuie acordat de două ori pe an de un specialist, ceea ce nu este ieftin, iar specialiştii sunt din ce în ce mai greu de găsit. Preţul este poate cel mai mare dezavantaj.€“ un pian care merită să fie luat în seamă este scump. Nu îţi poţi cumpăra un pian decent sub 5000 – 10000 EUR. Piaţa este plină de oferte second hand la preţuri atrăgătoare, dar 99% ele nu sunt decât nişte epave voluminoase.
Pianul digital
Avantaje: Deşi are o claviatură mare, ca a pianului, instrumentul este mult mai puţin voluminos, el are loc în orice locuinţă. Este accesibil oricărei familii, o pianină digitală începe în jurul sumei de 500 EUR, una bună fiind în jur de 1000 EUR. Se poate studia la orice oră, are volum reglabil, şi ieşire pentru căşti. Nu necesită întreţinere, nu necesită acordare. Are mai multe sunete, metronom încorporat, şi diverse facilităţi pentru învăţare cum are fi posibilitatea de a împarţi claviatura în două părţi cu acelaşi registru pentru profesor a€“ elev, posibilitatea de a înregistra, metronom, şi aşa mai departe.

Dezavantaje-€“ Nu este identic cu un pian acustic, pentru performanţă este necesar studiul şi pe un pian adevărat. Cu toate acestea chiar şi profesioniştii preferă un pian digital bun unuia acustic neîntreţinut, şi ele sunt de mult ori folosite chiar şi de profesionişti pentru studiul acasă.
Sunteti bine veniti sa ma contactati personal daca aveti nevoie de un sfat, sau chiar sa achizitionati un pian prin intermediul magazinului meu :-)
Florin Barbu 0751252533 f.barbu@xbass.ro YM – pravalia.barbu

Un sfat pentru tineri parinti :-)

Bine v-am regasit! Multi vin la pravalia mea de muzica si ma intreaba „De la ce varsta este bine sa inceapa copilul meu sa invete muzica?“
Raspunsul este: De ieri!!!
Este necesar sa aveti in casa un pian, sau orice alta „clapa“. Nu trebuie sa stiti voi muzica, invatati doar notele – DO RE MI FA SOL LA SI – unde se afla pe pian, si lipiti stickere cu numele clapelor.
Jucati-va voi la pian, si desperiti cantacele de copii care incep din DO. Veti fi uimiti cat de simplu este. Cantati-le cu vocea si cu pianul, dar in loc de versuri, cantati notele. (in loc de “Ie pu ras, co co nas” – “do-mi sol, la la sol”)
Pana la varsta de 2 – 3 ani, cand majoritatea copiilor nu stiu nici sa deseneze un pom, copilul dumneavoastra va avea un auz muzical peste medie. Acesta este un cadou, o mostenire pe care nu i-o va mai lua nimeni niciodata!
Muzica este o arta a auzului, mai mult decat a tehnicii. Pentru un copil care aude bine notele, partea tehnica va fi floare la ureche.
Muzica sa fie mereu in jurul lui. Copilasii nu inteleg aspectul social al muzicii, asa ca alegeti muzica cat mai placuta. Inlocuiti desenele animate cu concerte pe DVD, si duceti copilul la concerte. Ati fi uimiti sa vedeti cat de linistit poate fi un copil la un concert de muzica clasica!

Florin Barbu
f.barbu@xbass.ro

Duminica 4 iulie

Este ziua lui Mati – prietenul lui Luca din Bucuresti.
Oficial Luca a invatat sa mearga pe bicicleta, acum pl@nge la dus ca ii intra clabucii in ochi.

Cam atat :-)

Ciusy

Raman acasa!

Uite – poza asta este facuta in prima zi de gradinita:
Ma bucur ca am fost acoloCSC_3644.JPG

Azi a fost serbarea lui Luca, si ma bucur ca am fost sa filmez cu mana mea cand s-a balbait prima data pe scena :-)
Acum e noapte si are febra, si ma bucur ca sunt acasa.

In ultimele luni am fost invitat de oameni foarte dragi mie, si muzicieni pe care ii respect – sa fac parte din band-ul/ proiectul lor. De fiecare data am trait acelasi lucru. Intai entuziasmul: “Woooow, o sa cant cu X!!!” Apoi acceptarea realitatii: nu mai pot sa stau departe de familia mea. Imi doresc tare mult sa mai urc pe scena, dar acum imi doresc mai mult sa fiu spectatorul vietii lui Luca.

Sunt convins ca am sa ma intorc la muzica, dar acum voi lua o pauza. Cativa ani nu am sa mai cant la bass.
Nu stiu cati, si nu promit sa fiu consecvent in decizia mea :-)

De azi sunt tatic de familie full time, si comerciant de instrumente muzicale in Pravalia lui Barbu din Sibiu :-)
(Guitar Shop – Xbase)

Pe curand! O sa imi fie dor de voi :-)
*Reverenta*

P.S. – am descoperit facebook – http://www.facebook.com/fbarbu daca vreti sa ne imprietenim si acolo :-)

Ramas Bun, Ronnie James Dio!

Am aflat cu tristete ca Ronnie James Dio a murit.

Ne va fi dor de tine!

Falci III

La un moment dat, prin anii 80 aparusera videotecile. O videoteca era un loc unde erau multe televizoare legate la un Video player (VHS) si care rulau cele mai hot filme ale momentului, la o calitate foarte proasta, si subtitrate de o voce feminina inconfundabila.

Am intrat la un film in care era vorba despre niste rechini care ataca turisti. Pe la jumatatea filmului, trairile mele au devenit atat de puternice, incat am iesit din sala, cuprins de groaza. Probabil sunt eu mai mototol.

De asta mi-am adus aminte seara trecuta cand am fost la festivalul de Jazz de la Sibiu, la Kenny Garrett.

Un prezentator cam nebun si caraghios, nu stiu cum il cheama… Apoi Trupa.

Au inceput cu niste groove-uri funk-istice, niste teme usurele… Buni, nimic de zis.
Fara sa ne dam seama insa, ne-a dus in zone nebanuite. Si nu ma refer la zone muzicale, pentru ca muzica a fost doar un vehicol ce ne-a transportat intr-o alta lume. O lume fara forme, o lume a emotiilor.

Din pacate, emotiile le exprim mai bine prin muzica decat prin vorbe, de aia simt ca fiecare vorba de a mea banalizeaza experienta acelui concert cu Kenny Garret. Pot sa zic fara sa gresesc insa, ca la un moment dat am inceput sa plang. Adica sa plang pe bune.
Mi se intampla des ca imi iasa cate o lacrima la o piesa de teatru, sau la un concert. dar sa ma bufneasca plansul mai rar… Si apoi imi trece repede – sunt barbat, ce zmaul- ma uit in stanga dreapta daca m-a vazut cineva, si gata. De data asta, nu am fost lasat sa ma linistesc. Fiecare nota punea cate o picatura de emotie, intr-un pahar care deja era prea plin.

“Ba nu, nu te lasam in pace, ia de aici, si sa tii minte unde ai fost!!!!”

Am ajuns la un punct in care emotia fiind atat de mare, am simtit ca daca nu ies din sala sufletul o sa imi explodeze.

Cam asa ca la Falci 3, ca de aia mi-am adus aminte.

Si una trista – Trupa AZZA nu mai exista – de aceea nu am ajuns ieri la Targu Mures.

Noi suntem bine, sanatosi, imi curge doar putin nasul

Tinem aproape :-)

4 ani – o viata de om!

Acum 4 ani, la ora 9 dimineata, a aprut pe lume Luca – minunea mea:

DSC_4412.JPG

Ultima poza am facut-o azi dimineata cand am fost la gradinita cu bomboane.

Merg sa il iau, azi e chef

NIR

Stateam de vorba ieri cu Lucia, si mi-am dat seama ca am inceput sa folosesc termeni ca NIR (nota de intrare – receptie) si “registru de Casa” frecvent.

Can o sa sune natural “Cash Flow” din gura mea o sa fie rau, haha :-)

Inca sunt in regula!

E sambata, stau cu Luca si cu Lucia pe acasa.

Va salut,

Flo

Noapte Buna

Este ora 12 noaptea, si ma pregatesc sa plec de la pravalie :-)

Am avut muuuult de lucru, de aceea nu am mai postat nimic pe aici.

Vreau doar sa va spun ca sunt bine, sanatos.

Au fost cateva saptamani mai grele, dar au trecut. De maine redeschid pravalia, si va astept cu un ceai cald sa mai stam la o poveste.

Ce s-a mai intamplat?
M-am separat de partenerul cu care am inceput magazinul. Este mai bine asa… doi artisti sa se ocupe de un biznis e faliment curat :-) A trebuit sa refac tot ce tinea de hartogarii si sa preiau eu toate mhmmmm indatoririle unui mic biznis. E mult de lucru dar e fain.

Fac o paranteza. In fiecare seara, la ora 12 trece un nene cu un cos de gunoi. Acum se aude hrrrrr! pe strada.

Luca a primit niste tobe, nu este sigur daca ii plac sau nu…

Ar trebui sa stau mai mult cu el, asta este clar. Cred ca am sa fac programul la magazin de asa natura incat sa imi ramana mai mult timp pentru el.

Planuim o excursie cu masina prin Europa, toti trei. Disneyland scrie pe noi.

Gata, astea au fost noutatile, promit sa revin!

Noapte buna!

Revelionul Artistilor

Am luat o mica pauza de la pravalie, si am repetat 3 zile la o cabana la munte, impreuna cu Adi “Baciu” Igrisan, de la Cargo, Tinel Muresan – tobe, si Manole (de la Antract) la chitara.

4 prieteni, cu familiile la munte, si cu sculele de muzica intr-una din camerele cabanei.

Pentru mine a fost o experienta foarte faina, au fost toate piesele pe care toata viata am vrut sa le cant si eu, si nu le-am invatat niciodata. Piese ca Heaven and Hell (Dio), Mistreated, Breakin the Law, You shook me all night long :-)

Dupa ce le-am repetat cat de cat (experienta a demosntrat ulterior ca nu destul de mult pentru mine :-) ) am si gasit un club in Sibiu unde sa le cantam.

Bineinteles, tot Bohemian Flow au fost pe faza.

Nu stiu cum a fost pentru altii, dar eu m-am simtit excelent! M-am simtit iar copil, cand faceam mosh pe muzica asta, si doar ca acuma, in loc sa fac air guitar, chiar aveam bassul in mana si eram pe scena.

Ui niste poze:

Multumesc Broomy pentru poze :-)